La cumpărături

Unul dintre jocurile preferate ale Larei din ultimele două-trei luni este de-a cumpărăturile. Se poate juca în doi până la patru jucători, fiecare dintre aceștia având o listă de produse și un cărucior. Câștigă cine umple primul căruciorul cu produsele de pe listă.
Pentru că nu încurajăm neapărat consumerismul, am insistat în special pe învățarea în limba engleză a denumirilor produselor respective și am încercat să găsim o motivație pentru care le cumpărăm. Majoritatea sunt alimente, dar sunt și câteva cosmetice, jucării și chiar și o revistă. Lucruri pe care în general le treci pe listă atunci când mergi la cumpărături.
După atâta antrenament, ne-am gândit să încercăm să aplicăm și în realitate câte ceva din ce am învățat. Aveam în cap de mai demult o ieșire cu Lara la cumpărături de haine, în care să se desfășoare cât de cât liber (în limitele unui buget suportabil). Obiectivul era să găsim o soluție pentru a face să dispară numeroasele certuri pe care le avem dimineața la alegerea hainelor de grădiniță. Am ales magazinul, am încercat să ne gândim dinainte cam ce ne-ar trebui și am purces la drum, că tot vremea nu ne invita în parc.
La început a fost copleșită, nu părea să o atragă nimic în mod deosebit. Am început să-i arătăm și eu și Bubu diverse hăinuțe, să o întrebăm dacă îi plac. A triat o parte din ele și am stabilit că le punem în cărucior pentru cabina de probă. Apoi, dintr-o dată, s-a desprins de lângă noi și ne-a adus o fustă, spunându-ne încântată că e cea mai frumoasă fustă pe care a văzut-o vreodată. După ce am mai adăugat câteva lucruri în coș, ne-am dus să le probeze. Iar în cabină a făcut singură o nouă selecție - deși îi erau toate bune, unele haine pur și simplu nu au trecut proba. Bilanțul include două hanorace și două pulovere (dar tot în stil hanorac), pantaloni scurți, pantaloni trei sferturi, un sarafan, tricouri cu pisici și elefanți, o bluză cu Tinkerbell și una cu steluțe, FUSTA în carouri, o rochie cu stele, niște colanți cu fustă atașată, un colier cu inimioare și o bentiță.
Par multe, știu, dar am vrut să o testăm - la gusturi, la limite. Am învățat (sper) că trebuie să căutăm măsura potrivită și că, uneori, trebuie să renunțăm la ceva ce ne place pentru că nu ni se potrivește. Bugetul a fost depășit de două ori... dar vom suporta consecințele: în perioada următoare vom limita achizițiile de diverse alte lucruri dorite, amintind de fiecare dată de hainele pe care le-am cumpărat pentru că și le-a dorit.
Odată ajunși acasă, am tăiat etichete și am pus toate lucrurile la spălat - un nou test de răbdare, desigur. A întrebat cum se cheamă magazinul în care am fost și apoi i-am silabisit numele de pe pungă. I-am amintit că mai are și alte haine de acolo și a concluzionat că-i place. Dacă mai vrea să meargă acolo în curând... asta e o altă poveste :)