Habarnam

Cartea cu copertă albastră cartonată s-a pierdut nu se ştie pe unde. Acum ceva vreme am văzut la un Gaudeamus că la Humanitas a apărut în format audio. Însă nostalgia după unul dintre personajele favorite din copilărie - atât pentru mine, cât şi pentru Bogdan - ne-a făcut să aşteptăm cu înfrigurare reeditarea variantei tipărite. Şi când şi acest lucru s-a întâmplat am cumpărat-o şi odată ajunşi acasă ne-am pus pe citit. Noi, părinţii. Normal că entuziasmul nostru a făcut-o pe Lara să devină curioasă în privinţa noului personaj din casă. De la prima lectură personajul preferat a devenit doctorul Pilulă şi felul în care acesta îi scoate aşchiile lui Habarnam după accidentul cu maşina concepută de Şurubel şi Piuliţă. Asta poate şi pentru că nu cu mult timp în urmă îi intrase şi ei o aşchie în talpă şi un prieten doctor şi tătic a amuzat-o teribil în timp ce i-a scos-o.
Duminică am fost toţi trei la piesa de teatru de la Odeon şi, în vreme ce Sânziana se distra acasă cu Bubu, noi râdeam în hohote într-o lojă numai a noastră. Pe lângă sentimentul foarte plăcut de a avea un copil suficient de mare pentru a-l duce la un teatru „de oameni mari”, a fost o adevărată bucurie să împărtăşim o poveste care să ne placă la fel de mult tuturor (da, recunosc, mie nu-mi plac unele dintre poveştile care îi plac Larei şi cred că nu greşesc dacă zic că nici Bogdan nu se înnebuneşte după... Cenuşăreasa, să zicem...).

UPDATE: Habarnam se întoarce