Nu dați banii pe prostii, faceți conturi la copii!

Am fost la multimat (da, ING - altă bancă nu știu să-și fi făcut) să fac o plată și m-a lovit: Lara are la fel de mulți bani ca și mine (într-o zi bună...). De un an și ceva pe ecran îmi apare, pe lângă soldul contului personal, și soldul contului de economii pe care i l-am făcut și al cărui titular sunt. Suma din contul meu a tot scăzut, că deh, în vreme ce banii din contul ei s-au înmulțit încet încet. Niciodată n-am depus mai mult de 100 de lei odată, rareori s-a întâmplat să depunem și eu și Bogdan în aceeași lună. Dar mai de la câte un bunic, mai o dobândă, cert e că m-a ajuns din urmă. Nu e o sumă fabuloasă, însă cel mai important mi se pare faptul că n-am simțit cum a ajuns din buzunarul meu în al ei.
Da, știu, dobânzile la depozite sunt mai avantajoase decât la un cont de economii pentru copii. Dar, mai ales în vremuri din astea mai complicate, cu greu te aduni să faci un depozit, pe când pentru copilul tău parcă ai mai mulți mărunței de pus de-o parte. Plus că depozitul are date fixe, în vreme ce contul de economii (pentru copii sau nu - știu, și aici e o discuție) e ca un non-stop. A, și alocația poate fi redirecționată, lunar, în contul copilului.
Desigur, i-am făcut și Sânzianei un cont, ca să nu existe motiv de ceartă. Și el tot cătinel se rotunjește. În plus, avem fiecare și câte o pușculiță (a Larei e cea din imagine), în care punem monede când ne întoarcem de la piață. Că doar porcul e mai prietenos cu copilul decât un card bancar.
Ce facem cu banii? Păi deocamdată chiar nimic. Sper. Așteptăm un obiectiv demn de făcut o investiție educativă.